Din ce motiv clima în Moldova devine tot mai secetoasă?

Schimbările climatice globale și regionale sunt principalele motive pentru care clima din Moldova devine tot mai secetoasă. Iată o explicație detaliată cu argumente științifice și date statistice:

1. Schimbările climatice globale

Schimbările climatice globale sunt cauzate de creșterea concentrației gazelor cu efect de seră în atmosferă, cum ar fi dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4) și oxizii de azot (NOx). Aceste gaze captează căldura în atmosferă, ducând la încălzirea globală. Conform rapoartelor Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1.1°C de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în prezent.

2. Modificări regionale în Europa de Est

Moldova, situată în Europa de Est, este afectată în mod direct de aceste schimbări climatice globale. Conform studiilor regionale, Europa de Est experimentează o creștere a temperaturilor medii anuale și o modificare a regimului precipitațiilor.

3. Poluarea atmosferică

Poluanții atmosferici pot influența formarea norilor și procesele de condensare, afectând astfel cantitatea și distribuția precipitațiilor. Unele poluante pot inhiba formarea norilor sau pot afecta calitatea precipitațiilor.

4. Urbanizarea și dezvoltarea

Creșterea urbanizării și dezvoltarea infrastructurii pot modifica microclimatul în zonele urbane și pot afecta modelele de precipitații. Suprafețele impermeabile, cum ar fi asfaltul și betonul, pot reduce capacitatea solului de a absorbi apa și pot duce la scurgeri mai rapide, reducând astfel cantitatea de apă disponibilă pentru precipitații.

5. Scăderea precipitațiilor

Studiile arată că în Moldova, precipitațiile au devenit tot mai neregulate și insuficiente. De exemplu, datele meteorologice arată o tendință de scădere a precipitațiilor anuale în ultimele decenii. Într-un raport publicat de Agenția Națională de Meteorologie din Moldova, s-a observat o reducere semnificativă a precipitațiilor în lunile de vară, ceea ce contribuie la perioade mai lungi de secetă.

 Precipitațiile pentru anul 2023 au fost de 65-75% din norma anuală.

6. Creșterea temperaturilor

Temperaturile mai ridicate contribuie la evaporarea mai rapidă a apei din sol și din corpurile de apă, amplificând efectele secetei. Datele arată o creștere constantă a temperaturilor medii anuale în Moldova. De exemplu, temperaturile medii anuale în Moldova au crescut cu aproximativ 0.8°C în ultimele cinci decenii, conform datelor Agenției de Mediu din Moldova.

Meteorologii raportează pentru vara anului 2023 creșterea temperaturii în Moldova cu 2,2-2,9 °C, în comparație cu anii precedenți, iar pentru luna septembrie temperatura a depășit media cu 3,5 °C.

7. Impactul secetei asupra agriculturii

Moldova este o țară agrară, iar agricultura este foarte vulnerabilă la condițiile climatice. Secetele frecvente și prelungite afectează grav culturile, reducând productivitatea agricolă. Un raport al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare din Moldova a arătat că seceta din 2020 a cauzat pierderi semnificative în producția de cereale, cu o reducere a randamentului cu peste 30% față de anii precedenți.

8. Măsuri și adaptare

Pentru a combate aceste efecte, Moldova trebuie să adopte măsuri de adaptare, cum ar fi:

• Îmbunătățirea gestionării resurselor de apă: Crearea și întreținerea infrastructurilor de irigații eficiente, ceea ce încă lipsește în Moldova.
• Agricultura sustenabilă: Introducerea practicilor agricole care conservă apa și îmbunătățesc rezistența culturilor la secetă.
• Reducerea emisiei gazelor cu efect de seră, pe care țara noastră se străduie să le realizeze prin utilizarea energiei regenerabile. Însă, sunt restanțe la capitolul folosirea rațională a apei și gestionarea deșeurilor. 
• Reîmpădurirea și protecția pădurilor: Pădurile joacă un rol crucial în ciclul apei și pot ajuta la menținerea umidității solului.

În Republica Moldova, pădurile acoperă în prezent 11% din suprafața țării, în timp ce media de împădurire în Uniunea Europeană este de 37,7%. Conform Programului național de extindere și reabilitare a pădurilor pentru perioada 2023-2032, Moldova își propune să crească suprafața împădurită la 25% (145 mii hectare) până în 2032. Același document subliniază că "insuficiența capacităților de pază a fondului forestier" contribuie la tăierile ilegale de păduri.

În concluzie, combinația de încălzire globală și schimbări climatice regionale face ca Moldova să experimenteze tot mai frecvent perioade de secetă. Acest fenomen are implicații semnificative asupra agriculturii și resurselor de apă, necesitând măsuri urgente de adaptare și diminuare a efectelor de seră. Este important să înțelegem aceste interacțiuni și să luăm măsuri pentru gestionarea resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice pentru a minimiza impactul negativ al scăderii precipitațiilor.

Maia Bălan