Istoria dreptului la vot al femeilor și lupta lor pentru egalitate

În prezent, femeile votează la alegerile locale sau parlamentare, chiar candidează la funcții de demnitate publică. Însă nu a fost mereu așa. Cu doar 70-80 ani în urmă, femeile nu avea dreptul să-și exprime opinia politică sau să voteze.

Primul stat care a acordat femeilor dreptul de vot a fost Noua Zeelandă (în anul 1893). Aceasta a fost o premieră importantă și a deschis calea pentru alte țări să urmeze exemplul lor. În Marea Britanie, dreptul la vot a fost acordat femeilor în 1918, iar în Statele Unite ale Americii, acest drept a fost obținut în 1920. La nivel global, țările independente au adoptat votul universal în perioada interbelică, inclusiv Canada în 1917, Germania, Polonia, Austria, și Olanda, iar reprezentarea Legii Poporului din 1918 a făcut posibil votul femeilor și în Marea Britanie.

Totuși, este important de menționat că dreptul de vot a fost câștigat inițial de femeile albe, iar în Africa, femeile de culoare au obținut acest drept abia în 1994. În țările musulmane, Pakistanul a acordat votul universal în 1947, iar alte state precum Bangladesh, Oman, și Qatar au permis femeilor să voteze în decadelor ulterioare secolului XX. Arabia Saudită, în schimb, a acordat dreptul de vot femeilor abia în 2015.

În România, dreptul la vot al femeilor a fost obținut prin eforturile notabile ale unor militante precum scriitoarea Calypso Botez. În 1917, ea a înființat Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, iar în 1921, a fost fondat Consiliul Național al Femeilor Române, unde a deținut funcția de președinte. Cu toate acestea, progresele au fost treptate și au avut loc după dezbateri îndelungate în Parlament și o luptă continuă a mișcărilor feministe. În 1929, femeilor cu studii superioare li s-a permis să voteze, iar, în cele din urmă, după conceperea Constituției din 1938, dreptul la vot "universal" a fost acordat de Carol al II-lea. Cu toate acestea, în practică, existau încă obstacole semnificative.

Pe 15 iulie 1946, într-o Românie postbelică, atât femeile cât și bărbații au primit dreptul la vot egal, marcând astfel un moment semnificativ în calea către egalitatea de gen în țară.

Istoria dreptului la vot al femeilor este marcată de o lungă și eroică luptă pentru egalitate de gen în democrații din întreaga lume. Această mișcare de emancipare a femeilor a deschis ușa spre o mai mare egalitate în drepturi.

În anul 2023, exercitarea dreptului la participare în cadrul alegerilor este indiscutabilă pentru femei, ba mai mult, se pune accent de înaintarea candidaților la funcțiile elective cu respectarea cotei de gen 40 % / 60 %, ceea ce semnifică, că numărul de femei pe lista de consilieri locali sau deputați trebuie să fie de cel puțin 40 % din numărul total.

Un număr record de femei deputate au venit în Parlamentul Republicii Moldova după alegerile parlamentare din anul 2021, unde 40 de femei reprezintă 39;6 % din numărul total de deputați în legislativul actual.

Comisia Electorală Centrală a anunțat, că pentru alegerile generale  locale din Republica Moldova, organizate la 5 noiembrie 2023, pentru funcția de primar în unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi, s-au înregistrat 3 870 persoane, dintre care 31 % femei și 69 % bărbați. La funcția de consilier în circumscripțiile de nivelul întâi s-au înregistrat peste 45 940 de persoane, dintre care 48 % femei și 52 % bărbați.

Conform datelor statistice prezentate de Comisia Electorală Centrală pentru alegerile locale precedente din anul 2019, în Republica Moldova  au fost alese în funcția de primar 196 de femei, ceea ce reprezintă aproape 22% din numărul total al primarilor aleși, iar în rândul consilierilor locali, femeile au avut o pondere de 27 %, în perioada 2019-2023.Aceste cifre ne demonstrează, că drepturile femeilor la participare în cadrul alegerilor se fortifică pe an ce trece.

Maia Bălan

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului "Consolidarea și dezvoltarea capacității de producție a secțiunii române a site-ului eSP, precum și sprijinirea independenței editoriale și îmbunătățirea calității editoriale".

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului "Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova". Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.