- Spuneți-Precizați!
Care sunt drepturile de proprietate comună ale soției după moartea soțului ei?
„SP" a fost contactat de o cititoare care era interesat de întrebarea ce drept are soția la bunurile dobândite în comun după decesul soțului său. La această întrebare a răspuns avocatul Ion Danoi, expert al Asociației „Clinica Juridică din Bălți", în cadrul Proiectului Acces la Justiție finanțat de Suedia.
Soțul a murit. Familie fără copii. Soția locuiește într-o casă construită în comun. Nu există testament. Fratele soțului locuiește la Moscova. Care sunt drepturile soției asupra acestei case?
Valentin
Ion Danoi a explicat că locuința construită în timpul căsătoriei este proprietatea comună a celor doi, iar la decesul soțului, soția are dreptul la jumătate din casă și teren. Cealaltă jumătate este împărțită între ea și moștenitorii în primă sau a doua linie.
„Conform legislaţiei „bunurile dobândite de către soţi în timpul căsătoriei aparţin ambilor cu drept de proprietate în devălmăşie“ (articolul 20 alin (1) C.familiei). Astfel, casa, construită în comun de cei doi soți, a constituit proprietate comună a acestora.
Prin faptul decesului soțului s-a deschis moștenirea acestuia. În măsura în care soțul decedat nu a dispus transmiterea bunurilor prin testament, moștenirea trece la moștenitorii legali. În lipsa moștenitorilor din clasa întîi (copiilor) moștenirea trece la clasa a doua. Fratele soțului decedat face parte din clasa a doua de moștenitori legali (art. 2179, alin. (1) C.civil). Soțul supraviețuitor este moștenitor legal și, în concurs cu clasa a doua de moștenitori, are dreptul la 1/2 din masa succesorală.
Soțul supraviețuitor, în afară de cota sa succesorală, primește mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinței comune a soților.
Astfel, soția continuă sa dețină în proprietate ½ din construcție și din terenul aferent acesteia. Cealaltă ½ din proprietatea comună, care a aparținut soțului decedat, va fi împărțită în cote părți egale între fratele acestuia și soție.”, - explică avocatul.
De asemenea, Ion Danoi a explicat unde trebuie să vă adresați pentru a primi moștenirea și cum să o accepați sau să o refuzați. Avocatul precizează că, dacă moștenitorul nu a refuzat oficial partea sa de moștenire, se consideră că a acceptat-o.
„Pentru deschiderea procedurii succesorale e necesară adresarea de către moștenitori la un notar de la locul deschiderii moștenirii.
În conformitate cu prevederile art. 2390 alin. (2) Cod Civil, în cazul în care moștenitorul, în termen de 3 luni din data în care a aflat despre devoluțiune și temeiul chemării sale la moștenire, fiind informat de notarul care desfășoară procedura succesorală despre inițierea acestei proceduri sau pe oricare altă cale, nu va depune la notarul care desfășoară procedura succesorală, declarația autentică de renunțare la moștenire, se consideră că moștenitorul a acceptat implicit moștenirea.
Astfel, către moștenitor vor trece toate drepturile patrimoniale și obligațiile defunctului, cu excepția celor care, prin natura lor, sunt legate în mod inseparabil de persoana defunctului sau care, potrivit legii, nu se pot transmite de la o persoană la alta.", - precizează avocatul.
Pentru clarificări suplimentare și asistență juridică inițială, puteți contacta Clinica Juridică din Bălți la numărul de telefon 0790 1-44-77 (Viber activ) sau trimite un e-mail la adresa сonsultatii.cj@gmail.com.
Nelly Lanscaia
Trimiteți întrebări la rubrica citatel@esp.md.