- Săptămânal Panoramic
Un ucrainean și un etiopian au povestit cum au ajuns în Moldova și de ce au cerut azil
Refugiații din Moldova au povestit despre cum au trecut granița și cum au interacționat cu autoritățile locale. Fotografie ilustrativă: border.gov.md
Pentru mulți cetățeni străini, rămânerea în Moldova este singura soluție pentru o viață mai liniștită. Pentru a ajunge aici, mulți trec ilegal frontiera. Doi frați din Ucraina și un etiopian, care se află acum într-un centru de cazare temporară pentru solicitanții de azil, au povestit cum au fugit din țară pentru a evita să meargă la război, scrie TV8.
După ce documentele vor fi refăcute, migranții intenționează să își continue călătoria spre Europa de Vest. Mulți percep Moldova doar ca pe o trambulină pentru a intra în țările Uniunii Europene, dar cu încălcarea legilor.
Povestea fraților din Ucraina
Frații din Ucraina au trecut granița dintre Ucraina și Moldova la mijlocul lunii mai. Potrivit acestora, a fost o decizie deliberată și conștientă.
„Am ajuns prin nord, deși ni s-a promis că vom fi conduși prin sud sau prin regiunea transnistreană”, spune fratele mai mare.
Evadarea lor urma să fie organizată de un moldovean. I-au înmânat prima parte a sumei, iar după ce ajungeau în siguranță în Moldova trebuiau să predea restul sumei. Cu toate acestea, planurile s-au schimbat.
"Am fost înșelați, am rămas fără bani și a trebuit să ne descurcăm pe cont propriu. Am plătit 6.000 de dolari unui moldovean pentru amândoi. Restul sumei a trebuit să o predăm după ce am intrat în țară. L-am găsit prin intermediul unor cunoscuți pe care îi ajutase cândva, cu câțiva ani în urmă. Ne-a promis, am dat această mărturie la audierea în instanță, totul este documentat. Omul va fi căutat, nu știu cum vor reuși autoritățile voastre să ne dea banii înapoi. Ne-am dat seama că am fost păcăliți și dacă nu ne ajutăm noi, nu ne va ajuta nimeni altcineva", a spus fratele mai mare.
Dându-și seama că au fost păcăliți, frații au decis să acționeze pe cont propriu.
"Am așteptat în Odessa, dar nu am făcut călătoria. Ne-am întors acasă pentru câteva săptămâni, noi locuim de fapt în apropierea regiunii transnistrene și în nordul țării. Așa că ne-am uitat pe Google Maps, am analizat cel mai bun loc pentru a trece granița, am decis să trecem prin pădure și ne-am asumat un risc. Am condus mașina noastră privată până la pădure, apoi soția mea a condus-o până acasă și am continuat prin pădure, am ajuns la graniță și am trecut-o. Am ajuns la graniță. Ne-am predat apoi poliției de frontieră moldovenești.
Știam că Moldova nu returnează refugiații în țara din care fug. De aceea am decis să ne predăm. S-a întâmplat că am dat peste o mașină în care se aflau doi moldoveni, un soț și o soție. Se aflau la marginea așezării, aruncând niște gunoaie sau ceva de genul acesta. I-am întrebat cum să ajungem la Chișinău pentru a ne preda autorităților moldovenești.
Ne-a spus că nu e nevoie să meargă la Chișinău, din câte am înțeles el avea ceva de lucru la frontieră, a spus că îl cunoaște pe șeful unuia dintre posturi și că îl va suna și va rezolva totul rapid. A dat telefonul și peste câteva minute a sosit o mașină a poliției de frontieră, echipa era formată din trei persoane, două femei și un bărbat.
Ne-am întors la locul prin care trecusem frontiera, era la un kilometru distanță, între o pădure, un câmp și o așezare. Am fixat locul prin care am intrat în țară, am documentat totul, am făcut fotografii", a continuat fratele mai mare.
Cei doi frați au fost duși la unitatea Poliției de Frontieră, unde au continuat să depună mărturie.
"Ni s-au dat documente cu obligația de a ne prezenta la serviciul de investigații al Poliției de Frontieră pentru a discuta cu anchetatorul în decurs de o săptămână, iar apoi la serviciul de migrație peste două săptămâni. Ne-am prezentat, investigatorul s-a dovedit a fi o persoană minunată, ne-a explicat totul politicos și pe înțelesul tuturor, iar noi am fost absolviți de acuzațiile de trecere ilegală a frontierei. Din câte am înțeles, aceasta este o infracțiune penală în Moldova. Dar, întrucât eram refugiați, nu am fost trași la răspundere penală.
De asemenea, li s-au luat amprentele digitale și pașapoartele ar trebui să le fie returnate în curând. Bărbații vor să meargă apoi în Europa: „De ce? Pentru că avem un văr care locuiește în Europa, vrem să ajungem la el, el este gata să ne ofere cazare temporară. Dar cum se va dezvolta mai departe viața noastră în Europa, nu știm încă. Familiile noastre sunt în Ucraina. Fratele meu are un copil minor, acum ei sunt în Europa. Cred că, după ce ne vom stabili, ne vom reuni. Soția mea nu vrea să părăsească Ucraina. Dar și noi suntem supuși la bombardamente, cu rachete și drone Shaheda care zboară în fiecare zi".
Frații spun că au decis să fugă din țara lor pentru că nu vor să meargă pe front.
"Înainte de război a existat o motivație, mulți oameni au plecat ca voluntari, nu au fost doriți de Centrele Teritoriale de Completare (CTT). Acum toată lumea trebuie să meargă la război, inclusiv cei care nu au motivația necesară. Am observat că au început să ne caute din ce în ce mai insistent, să ne sune, să vină la noi, și ne-am dat seama că nu avem cum să evităm acest lucru. Nu mai fusesem atinși până atunci. Așa cum am spus, au existat cozi de voluntari, erau destui oameni dispuși. Nimeni nu ne-a forțat. Dar când au început să vină mașini, să întrebe de noi, să o întrebe pe soția mea unde ne aflam, i s-a dat un anunț, eram căutați. Ne-am dat seama că mai era puțin timp", spune ucraineanul.
Cei doi frați sunt în continuare căutați de autoritățile din Ucraina.
Povestea etiopianului
Un tânăr din Etiopia a sosit legal, dar a încercat să părăsească ilegal țara pentru a ajunge în Europa.
"Am ales Moldova pentru că la momentul respectiv era cea mai bună opțiune pentru a-mi plăti studiile. Mi-ar fi plăcut să merg în orice loc pe care l-aș fi putut numi acasă. Acum nu ar trebui să mă mai duc acasă, este periculos. Pentru că acolo este un război civil de ani de zile și se întâmplă o mulțime de alte lucruri neplăcute. O parte din familia mea este acolo, dar majoritatea au plecat și m-aș bucura să îi văd."
Tânărul a fost prins la granița cu România, pe care încerca să o traverseze pe uscat.
"Nu m-au prins românii, m-au prins aici, în Moldova, polițiștii de frontieră. Nu am nimic de spus autorităților moldovenești, dar va veni un moment în care toată lumea va avea nevoie de protecție. Noi am venit aici doar pentru a cere o casă, un loc unde să supraviețuim temporar. Toată lumea are probleme, iar acum 3 sau 4 ani Ucraina era o țară pașnică în care oamenii căutau adăpost, căutau un loc unde să trăiască. Dacă oamenii vin aici acum, nu înseamnă că nu au ce mânca sau că nu vor să muncească, ci doar că vor să fie protejați. Dacă oferiți protecție sau ajutor cuiva, faceți ceea ce Dumnezeu ar vrea să faceți. Iar dacă oferiți protecție cuiva, va veni un moment în care veți fi și voi protejați.
Eu mă simt protejat în Moldova, de aceea mă aflu aici acum. Vreau să plec pentru că, așa cum am spus, am valorile mele și vreau să lucrez undeva în condiții normale. Acum lucrez pe un șantier de construcții pe bani puțini, dar dacă aș avea posibilitatea să învăț limba pentru a mă integra în societate. Acest document m-ar putea ajuta să lucrez în diferite domenii, în marketing sau în alte afaceri, dar acum nu pot face acest lucru cu documentele pe care le am aici în Moldova", spune el.
În prezent, tânărul din Etiopia nu are altă opțiune decât să rămână în Moldova.
"Am venit aici legal, am ajuns legal. Dar am vrut să plec ilegal din Moldova, deoarece guvernul moldovean și alte instituții responsabile consideră străinii și migranții o problemă minoră și neimportantă. Dar dacă te duci în altă parte, te întreabă ce probleme ai și te ajută să le rezolvi. Dar aici toți străinii sunt considerați o problemă și nimeni nu încearcă să ajute. Nu sunt doar africani sau sirieni care încearcă să treacă ilegal aici, sunt mulți alții. Dacă ajungi într-o țară și un imigrant te împinge, ai probleme și singura soluție este să treci granița ilegal. De aceea, toată lumea încearcă să treacă ilegal frontiera. Eu am încercat să trec în România, am încercat să trec în Ucraina, m-am expus la multe riscuri", și-a încheiat povestea.
Aproximativ 50 de persoane sunt acum cazate în centrul destinat cazării temporare a solicitanților de azil și a beneficiarilor de protecție internațională.
Oxana Andrușiac
Citește și:
