Extrema dreaptă a câștigat alegerile europarlamentare

Partidele europene de extremă dreapta au obținut majoritatea voturilor la alegerile pentru Parlamentul European, care au avut loc între 6 și 9 iunie, transmite Euronews. Succesele semnificative ale partidelor de extremă-dreapta la alegerile europarlamentare de duminică au dus la o schimbare semnificativă a raportului de forțe în UE. Înfrângerea a fost deosebit de tangibilă pentru partidul Renașterea, al președintelui francez Emmanuel Macron.

Duminică seara, cele 27 de țări ale UE s-au deplasat vizibil spre dreapta: premierul italian Giorgia Meloni a dublat numărul de locuri pentru Frații Italiei în Parlamentul European. 

În Franța, partidul Uniunea Națională condusă de Marine Le Pen a obținut majoritatea voturilor. Lista partidului, condusă de Jordaan Bardella, a obținut până la 31,5% din voturi. Partidul centrist Renașterea, al lui Macron, a obținut doar 14,7% din voturi. Președintele francez și-a recunoscut înfrângerea și, într-o alocuțiune televizată, a dat asigurări că a auzit mesajul alegătorilor și că nu îl va lăsa fără răspuns. El a anunțat dizolvarea parlamentului și programarea de noi alegeri pentru 30 iunie și 7 iulie, ceea ce reprezintă un risc politic serios pentru partidul său.

În Germania, cea mai populată țară din UE, Alternativa pentru Germania a obținut 16,5% din voturi, în ciuda unei serii de scandaluri în care au fost implicați candidații săi. În 2019, partidul a obținut doar 11 procente. Prin comparație, rezultatul combinat al celor trei partide aflate la guvernare în Germania abia dacă a depășit 30 de procente.

Olaf Scholz are o sarcină dificilă în fața sa, deoarece Partidul Social Democrat a căzut în urma Alternativei pentru Germania, aflată pe locul doi. Liderul partidului, Alice Weidel, a declarat cu bucurie că, după toate dificultățile, partidul a devenit a doua cea mai puternică forță politică.

La finalul celor patru zile de alegeri, creștin-democrații și socialiștii rămân forțele pro-europene dominante în Parlamentul European. 

Confruntându-se cu o amenințare din partea extremei drepte, creștin-democrații, conduși de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au trecut la dreapta în pozițiile lor privind migrația și problemele climatice. Acest lucru i-a ajutat să își mențină statutul de cea mai mare facțiune din Parlamentul European, care are 720 de locuri. Aceștia rămân activi în procesul de împuternicire a legislativului UE.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că este necesară o coaliție cu social-democrații și liberalii pentru a contracara influența tot mai mare a extremei drepte. Creștin-democrații au obținut un număr semnificativ de locuri în noul Parlament European, în timp ce celelalte două partide au suferit pierderi.

Von der Leyen a subliniat că rezultatul alegerilor a oferit stabilitate partidelor de centru-dreapta și că toată lumea este interesată de o Europă puternică și eficientă.

Potrivit rezultatelor preliminare, în noul Parlament European, creștin-democrații vor obține 189 de locuri (cu 13 mai multe), social-democrații vor avea 135 de locuri (cu 4 mai puține), iar grupul Business Renewal va obține 83 de locuri (cu 19 mai puține). "Verzii" vor lua 53 de locuri, cu 18 mai puține decât în 2019.

În Germania, un susținător tradițional al Verzilor, sprijinul acestora a scăzut de la 20% la 12%. Înfrângerea Verzilor ar putea avea un impact semnificativ asupra politicii climatice a UE, consideră observatorii. Până în prezent, politica europeană în acest domeniu a fost considerată cea mai progresistă din lume.

O astfel de schimbare a echilibrului puterii spre dreapta ar putea complica procesul decizional al UE, întrucât noul Parlament European va influența bugetul UE, inclusiv proiectele de infrastructură și sprijinul acordat Ucrainei. Uniunea Europeană, cu până la 450 de milioane de locuitori, intră într-o perioadă de testare serioasă a încrederii, spun experții.

Ana Slusari

Citește și:

• Numărul de șomeri care beneficiază de ajutor social a fost redus de 10 ori
• Câți moldoveni și-au exercitat dreptul la vot la alegerile pentru Parlamentul
• Sinteza încălcărilor rutiere: Câte încălcări au comis șoferii din RM
• Cetățenii români din Republica Moldova votează activ la alegerile europene