- Săptămânal Panoramic
În satul Lunga, raionul Florești, apa din fântâni arde de aproape 50 de ani
Arderea apei este un fenomen ciudat, dar este destul de realist de aproape cinci decenii pentru locuitorii satului Lunga, raionul Florești. Aici, apa din fântână, care ar trebui să fie incoloră, inodoră și insipidă, are un miros persistent de combustibil pentru avioane. Observatorul de Nord a relatat despre această particularitate a apei din localitate.
Fântânile din satul Lunga sunt, potrivit locuitorilor din zonă, "pline de kerosen". În perioada sovietică, aici a funcționat un aerodrom militar. De-a lungul anilor de funcționare a acestuia, potrivit experților, peste 500 de tone de combustibil de aviație s-au scurs în sol, poluând apele subterane. Acest dezastru ecologic nu a fost intenționat, deși există speculații conform cărora combustibilul a fost eliberat în mod intenționat pentru a falsifica orele de antrenament ale aeronavelor.
Fîntâna abandonată pentru că apa este improprie pentru băut.
Kerosenul din fântână - o alternativă pentru încălzirea locuințelor
Apa și kerosenul sunt două lichide din care este imposibil să se obțină un amestec omogen. Prin urmare, apa amestecată cu kerosenul este separată în două straturi. Kerosenul din fântânile rurale, fiind puțin mai ușor decât apa, se desprindea la suprafață, iar localnicii o puteau folosi pentru a încălzi casele în timpul lunilor de iarnă.
"Acest lucru este foarte convenabil. Iarna nu aveam nicio problemă în a aprinde focul în sobe. Sunt oameni care au chiar și mici cazane de încălzire care funcționează cu acest combustibil. Au fost ani în care scoteam kerosenul din fântână cu o găleată, ca și cum ar fi fost apă", spune Lubov Țopa, un locuitor din zonă.
"Sunt săteni care au făcut rost de tone din acest combustibil și îl depozitează în bidoane și butoaie de fier, în timp ce eu mi-am făcut o rezervă de peste 500 de litri din fântâna de lângă casa mea. Acum a devenit mai problematic să obțin kerosenul din fântână, deoarece și rezerva subterană se epuizează", spune Oleg Teleba, un locuitor din zonă.
Scăderea cantității de kerosenul din apă se datorează și Agenției de Dezvoltare din Republica Cehă, care a lansat în 2013 un proiect pentru a elimina efectele negative ale contaminării cu kerosenul a apelor subterane, precizează publicația.
Atunci, în sat au fost construite trei stații de canalizare și alte 10 fântâni. În prezent, puțin peste 50 de tone de kerosenul au fost extrase din sol. Experții spun că procesul de recuperare a apelor subterane este mai lent decât se preconiza în faza de proiect de eliminare.
Stația sanitară din satul Lunga.
„În viitorul apropiat, vom lansa un alt proiect de forare a unor puțuri pentru a căuta kerosenul în apele subterane și pe teritoriul fostului aeroport militar. De la acest proiect ne așteptăm la un efect mai mare în acest proces", spune Aurelia Donos, hidrolog principal la Întreprinderea de Stat Expediția Hidrogeologică.
Fântâni abandonate nefolosite și fântâni simbolice
Fântâni simbolice în satul Lunga.
Din cauza contaminării excesive a fântânilor miniere cu kerosen, apa potabilă a devenit un lux pentru locuitorii satului Lunga. Aceștia erau alimentați din fântâni situate la mare distanță de casele lor și abia în 2014 au primit șansa mult așteptată de a primi apă potabilă de la un sistem de alimentare cu apă de 13,4 km. Pentru aceasta, primăria a contractat un împrumut de 210.000 de euro (peste 4,2 milioane de lei) de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Zeci de fântâni de mină abandonate au căzut în stare de degradare și neglijență. Nu mai este posibil să li se dea o nouă viață din cauza mirosului de combustibil, care va persista pentru totdeauna. Două astfel de surse de apă, aproape complet distruse și reprezentând un pericol public, consiliul sătesc a decis să le conserve și să le transforme în monumente simbolice.
Un panou cu imnul local și stema localității a fost amplasat pe colonada restaurată a primei fântâni. Cea de-a doua fântână este situată în curtea gimnaziului și prezintă un măr uriaș. Această compoziție a fost creată la inițiativa șefei localității, Galina Burduja, care și-a explicat decizia prin faptul că, în trecut, satul Lunga era înconjurat de livezi de meri, din care astăzi a rămas foarte puțin.
Foto: Pavel Savca