- Săptămânal Panoramic
În Moldova, fiecare al cincilea copil se naște în afara căsătoriei și o treime trăiește în sărăcie
Joia trecută, 30 mai, în ajunul Zilei Internaționale a Copilului, Biroul Național de Statistică a publicat datele privind generația tânără a populației Republicii Moldova în anul 2023. Potrivit agenției de stat, din cei peste jumătate de milion de copii care trăiesc în Moldova, aproximativ o treime trăiesc în sărăcie extremă, iar fiecare al cincilea copil se naște în afara căsătoriei.
Astfel, la 1 ianuarie 2024, numărul copiilor cu vârsta sub 17 ani în Republica Moldova era de 508,7 mii, sau 21% din totalul populației cu domiciliul permanent în țară. În același timp, în 2023, sărăcia copiilor a crescut cu 1,8% față de anul precedent, constituind 30,2% din numărul total de minori.
Situația materială a copiilor variază considerabil în funcție de mediul de viață al copilului. Copiii din zonele rurale sunt mult mai expuși riscului de sărăcie decât cei din zonele urbane. Astfel, în 2023, rata sărăciei extreme în rândul copiilor din mediul rural era de 44,6%, în timp ce la oraș era de 14,4%. În același timp, rata sărăciei copiilor din mediul urban a crescut cu 0,5 puncte procentuale față de anul precedent, în timp ce în mediul rural creșterea a fost de 4,1 puncte procentuale.
Condițiile de viață în ceea ce privește accesul la facilități diferă semnificativ pentru familiile cu copii din zonele rurale și urbane. În zonele urbane, acestea trăiesc în condiții mult mai bune decât în zonele rurale.
Astfel, în zonele urbane, 99,9% dintre gospodăriile cu copii au apă curentă, 99,6% au canalizare, 96,7% au baie sau duș în casă și 91,7% au alimentare centralizată cu gaz. Unii dintre acești indicatori sunt semnificativ mai mici la sate: 87,8% dintre gospodăriile cu copii au acces la apă curentă, 79,9% au acces la canalizare, 64,3% dintre gospodării au baie sau duș în casă și doar 39,8% sunt conectate la rețeaua de gaz.
Cei mai vulnerabili copii aflați în pericol sunt cei născuți în zonele rurale.
Potrivit Biroului Național de Statistică, datele Ministerului Muncii și Protecției Sociale arată că, la sfârșitul anului 2023, circa 11,6 mii de copii moldoveni se aflau în situație de risc, dintre care 72,9 la sută din mediul rural. În rândul copiilor aflați în situație de risc predominau băieții, care reprezentau 52,6 la sută. În același timp, fiecare al patrulea copil aflat în situație de risc (23,4 la sută din numărul total) avea vârsta de 3-6 ani, 53,4 la sută - 7-15 ani, 12,5 la sută - 16-17 ani și 10,6 la sută - sub 2 ani. Dintre copiii aflați în situație de risc, 338 erau cu dizabilități.
Totodată, din numărul total de copii aflați în situație de risc:
- Majoritatea - 10.400 de copii - au fost clasificați ca fiind copii ai străzii;
- 547 de copii au fost supuși la violență;
- 209 copii își pierduseră ambii sau unul dintre părinți;
- 106 copii aveau ambii sau unul dintre părinți care refuzau să își îndeplinească responsabilitățile parentale pentru creșterea și îngrijirea copilului;
- iar restul de 216 copii se aflau în alte situații (vagabondaj, cerșetorie, prostituție, lipsa îngrijirii și supravegherii părintești din cauza absenței din motive necunoscute, copii fugari sau alungați de acasă, copii abandonați de părinți, copii victime ale infracțiunilor și copii ai căror părinți sau unul dintre ei a fost supus unei măsuri de protecție judiciară).
Potrivit statisticilor, numărul copiilor abuzați a crescut în 2023. Comparativ cu 2022, acest indicator a crescut cu 6,2%, în timp ce numărul copiilor neglijați a scăzut cu 14,3%.
Delincvența juvenilă
Numărul infracțiunilor comise chiar de minori a scăzut în 2023 față de anul precedent. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, au fost înregistrate 83 de infracțiuni la 100.000 de minori (sub 17 ani), față de 116 în 2019. Ponderea infracțiunilor comise de minori în numărul total de infracțiuni a fost de 1,9%.
Infracțiunile comise de minori cel mai des rămân a fi furturile, acestea reprezintă 58,8% din numărul total de infracțiuni, 7,1% sunt tâlhării, 5,1% sunt cazuri de huliganism, 3,8% sunt furturi din buzunare, 2,9% sunt escrocherii, iar restul de 22,3% sunt alte infracțiuni.
Numărul total al infractorilor minori în 2023 a fost de 735, majoritatea acestora (688) având vârsta cuprinsă între 14-17 ani (93,6%). Restul infractorilor minori aveau vârsta sub 14 ani la momentul săvârșirii infracțiunii.
Infracțiunile au fost comise în principal de băieți (93,1% din numărul total).
Potrivit datelor Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, la sfârșitul anului 2023, numărul de minori condamnați de către instanța de judecată în primă instanță era de 239, adică 44 de copii condamnați la 100.000 de minori din Republica Moldova.
Șapte minori în 2023 au fost ținuți în arest preventiv. Alți 24 de copii au fost condamnați și execută pedepse cu închisoarea.
Cine și la ce vârstă nasc femeile din Moldova
Biroul Național de Statistică a menționat că rata natalității în Moldova este în continuă scădere. Astfel, numărul copiilor născuți vii în 2023 a fost de circa 24 de mii, ceea ce reprezintă o scădere de 11,0% față de anul precedent.
Din numărul total de nașteri, majoritatea minimă (50,9%) au fost băieți, raportul dintre băieți și fete fiind de 104 la 100. Majoritatea copiilor (81,8%) s-au născut într-o perioadă sigură de sarcină, la mai mult de 35 de săptămâni de gestație.
Vârsta medie a mamei la prima naștere în 2023 în Moldova a fost de 25,3 ani. În același timp, femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără decât cele din mediul urban. Astfel, femeile din mediul rural nasc la o vârstă medie de 23,9 ani, în timp ce femeile din mediul urban nasc la 27,3 ani.
Rata nașterilor extraconjugale în 2023 a fost de 18,4%, adică aproape fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei. În zonele rurale, 21,4% dintre nașterile vii au avut loc în afara căsătoriei, în timp ce în zonele urbane procentul a fost de 14,1%.
Natalia Rotari
Citește și: