- Săptămânal Panoramic
Activiștii pentru drepturile omului cer autorităților să abroge decizia de limitare a șederii refugiaților în Moldova
Miercuri, 10 mai, Comisia pentru Situații de Urgență a adoptat o decizie potrivit căreia, începând cu 15 mai, refugiații ucraineni care nu au primit statut de protecție temporară vor putea rămâne în Moldova pentru cel mult 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile. Organizațiile neguvernamentale ale societății civile și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu această decizie, menționând că ea va duce la încălcarea mai multor drepturi ale refugiaților, scrie ipn.md.
Organizațiile au semnat o declarație prin care solicită autorităților să suspende decizia Comisiei pentru dezastre, pentru a oferi refugiaților din Ucraina condiții și pârghii suficiente pentru a le asigura drepturile și securitatea de bază.
Potrivit deciziei Comisiei pentru situații de urgență, începând cu 15 mai 2023, refugiații din Ucraina cărora nu li s-a acordat protecție sau alt drept de ședere în Republica Moldova li se va permite să rămână în țară pentru o perioadă care nu va depăși 90 de zile. În acest sens, decretul nr. 68 sporește vulnerabilitatea refugiaților din Republica Moldova din cauza războiului din Ucraina, se arată în comunicat.
Organizațiile societății civile menționează că această decizie va afecta negativ activitatea Inspectoratului General pentru Migrație, care nu va putea procesa numărul tot mai mare de cereri, sporind riscul ca persoanele să fie sancționate pentru ședere ilegală doar pentru că nu au reușit să obțină statutul, deși manifestă o astfel de dorință. Iar în lipsa unui mecanism eficient de gestionare a cazurilor de nerespectare a termenului de 90 de zile, se creează premisele pentru încălcarea dreptului de a trece frontiera.
Refugiații expirați fără statut legal în Moldova care se întorc în Ucraina pentru perioade scurte (din diverse motive, inclusiv medicale, de documentare, de muncă etc.) riscă să li se refuze intrarea și șederea. În consecință, dreptul lor la viață, care este un drept absolut, va fi încălcat.
De asemenea, în declarație se menționează că monitorizarea implementării mecanismului de protecție temporară și a altor forme de azil relevă lacune și o eficiență scăzută la etapa actuală, din cauza cerințelor stricte și impracticabile pentru o serie de categorii de persoane strămutate de a înregistra statutul de protecție temporară sau de a solicita alte forme de azil.
Pentru refugiații care locuiesc în zonele rurale, departe de autoritățile locale, pentru persoanele din grupurile vulnerabile (persoane în vârstă, persoane cu nevoi speciale, romi și alte grupuri vulnerabile), impunerea unor condiții de prezentare a documentelor, în special a celor care confirmă reședința, în vederea obținerii statutului de protecție temporară este o povară creată independent de voința acestora.
,,Toate aceste condiții vor duce la situații de ședere ilegală pe teritoriul Republicii Moldova. În același timp, imposibilitatea de a se întoarce acasă din cauza războiului le va spori vulnerabilitatea, precum și riscul de a deveni victime ale actelor de corupție și crimă organizată", se arată în comunicat.
Următoarele organizații au semnat acest document:
- Platforma Centrul pentru Politici, Inițiative și Cercetare;
- Comunități active pentru democrație participativă (CADP);
- Centrul pentru politici și reforme (CPR);
- Platforma femeilor rome ,,ROMNI";
- Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare;
- Inițiativa civică ,,Moldova pentru Pace";
- Asociația ,,Primăria Mea".
Anterior, autoritățile au stabilit că, începând cu luna martie 2023, refugiații ucraineni pot beneficia de protecție temporară în Moldova timp de un an (până la 1 martie 2024). Acest statut le dă dreptul cetățenilor ucraineni la angajare oficială, cazare gratuită în centrele de cazare pentru refugiați, asistență medicală de urgență și primară, educație de bază pentru minori etc.
„SP”