O barză a zburat la meciul memorial al unui fotbalist din Edineț și a rămas până la finalul partidei

Pe 19 august, fotbaliștii s-au întâlnit la Edineț pentru a cinsti memoria unui prieten și coleg. Acum cinci ani, în această zi, s-a stins prematur din viață Iurie Romaniuc, un sportiv cunoscut în Moldova și peste hotare. În această zi, din diferite părți ale Moldovei au venit la Edineț fotbaliști din rândul celor care l-au cunoscut bine pe Iurie, care în diferiți ani au comunicat îndeaproape, s-au antrenat, au jucat și au învins alături de el. În total, 25 de jucători și... barza.

În memoria lui Iurie

Inițiativa de a reuni colegii și prietenii lui Iurie Romaniuc în ziua morții sale a fost luată de consătenii - veterani și fotbaliști din satul Glinoe, raionul Edineț. 

- Iura s-a născut în satul nostru. Ca jucător de fotbal, el a urcat treptat pe scara carierei de pe stadionul satului nostru datorită talentului, caracterului și muncii asidue. În diferiți ani, băiatul nostru din Glinoe a jucat pentru "Tebas" (Chișinău), "Sheriff" (Tiraspol), "Agro" (Chișinău), "Iskra-Stal" (Rîbnița), "Rapid" (Gidigici), "Găgăuzia" (Comrat), "Dinamo" (Samarkand, Uzbekistan), "Costuleni", "Veris" (Chișinău). Noi, consătenii din sat, am fost mereu mândri de Iurie și ne-am bucurat că după încheierea carierei sportive nu s-a contopit, ci s-a întors acasă, unde din 2013 și practic până în ultima zi a vieții a jucat fotbal pentru echipa raională FC "Edineț". Moartea sa în urma unei boli grave a fost și rămâne o adevărată lovitură pentru toți cei care l-au cunoscut pe Iurie - un fotbalist, un om, o personalitate. Noi, prietenii și consătenii săi, până în ziua de azi nu putem accepta moartea sa, - spune Mihail Grosu, un veteran al fotbalului din satul Glinoe, raionul Edineț.

Vestea morții lui Iurie în Edineț a venit la 19 august 2018. În acea zi, pe stadion, au fost rezumate rezultatele campionatului raional între echipele de amatori, unde Iurie a primit un trofeu și un premiu ca cel mai bun mijlocaș al sezonului.

În fotografia din stânga este Iurie Romaniuc; în dreapta, fostul președinte al Asociației de Fotbal din raionul Edineț, Alexandru Zui, anunță participanților la campionat și fanilor moartea lui Iurie. Foto pentru colaj din arhiva personală a autorului

- Gândindu-se dinainte că au trecut deja cinci ani de la trecerea în neființă a lui Iurie și că se apropia ziua morții sale, satului i-a venit ideea de a vorbi despre Romaniuk în limba noastră fotbalistică, nu separat și singuri, ci împreună cu prietenii lui Iurie și cu cei care gândesc la fel. A fost plăcut că nu a fost greu să-i adunăm pe băieți: a fost suficient să-i anunțăm pe doi prieteni ai lui Iurie din Chișinău: Alexandru Tracalov și Vasilie Arlet despre intenția de a ne întâlni pe 19 august. 12 fotbaliști venerabili din diferite colțuri ale Moldovei au venit să se întâlnească și să joace, au format o singură echipă. Cealaltă echipă a fost asamblată la nivel local - a inclus 13 fotbaliști din rândul celor care au jucat cu Jurca la nivel raional, care au jucat cu el încă din copilărie, în sat și în echipa FC "Edineț". Întâlnirea a fost emoționantă și plină de culoare, iar pentru noi, fotbaliștii și veteranii din satul Glinoe, a fost și foarte revelatoare. Am privit chipurile oaspeților, am recunoscut în ei veterani celebri ai fotbalului moldovenesc, inclusiv foști jucători ai diviziei naționale, ai echipei Veris și ai futsalului. Dar cel mai neobișnuit lucru s-a întâmplat înainte de meci, în timpul încălzirii, - spune Mihail Grosu.

O barză la meci

- În timp ce participanții la turneul nostru amical se încălzeau, o barză a zburat. Pasărea mare, de culoarea albă cu partea neagră, a zburat în jurul arenei sportive și a aterizat pe gazon. Nu se temea deloc de oameni, traversând gazonul verde, ca și cum s-ar fi uitat la fețele noastre, se călca în picioare pe loc, sau pur și simplu stătea și privea. Am observat cum toți oamenii prezenți pe stadion s-au bucurat, cred că toți au văzut ceva special în această barză, toți au recunoscut un semn important.Împreună cu echipa, dar cu mult înainte: o barză a fost fotografiată și ea pentru a comemora meciul organizat în cinstea fotbalistului Iurie Romaniuc. Fotografie din arhiva FC Edineț

- Când fluierul arbitrului a anunțat începerea jocului, am încercat să alungăm pasărea de pe gazon și, pentru o vreme, am reușit să o împingem mai aproape de linie, dar nu pentru mult timp. În curând, barza nu mai era departe de poartă. Cumva, nu îndrăzneam să ne arătăm nerăbdarea sau agresivitatea față de ea. Așa că am jucat ambele reprize timp de 45 de minute: am pasat mingea, am folosit fente și jonglerii cu singurul scop - să nu-i facem rău acestui oaspete neobișnuit. La rândul ei, pasărea a dat dovadă de un temperament și o reținere cu adevărat nordică. Nu a bătut din aripi, nu s-a arătat neliniștită când mingea s-a apropiat foarte mult, nu a zburat, ci doar s-a ținut departe.

Cum meciul s-a încheiat la egalitate, arbitrii au decis să se ajungă la lovituri de departajare. A fost un pic ciudat să vezi cum pasărea își schimba locul de dislocare - în funcție de porțile la care se desfășurau evenimentele. Sincer vorbind, toți cei care au fost pe stadionul Edineț în acea zi au spus ulterior că a fost ceva mistic și semnificativ în apariția și comportamentul păsării.

După meci, toți jucătorii și arbitrii, mulți invitați au mers în satul natal al lui Iurie Romaniuc. I-am vizitat mormântul, ne-am amintit de Iurie la masa din casa părinților săi, am mers la stadionul din sat - locul unde jucam adesea mingea cu Iuri. În tot acest timp ne-am împărtășit gândurile, poveștile despre Iurie, impresiile. Un singur lucru pot spune cu siguranță: această barză a făcut ca ziua de comemorare a prietenului nostru Iurie Romaniuc să fie de neuitat, specială și unică pentru toți, individual și împreună.

- Nu știu cine și ce a înțeles în povestea de astăzi, dar personal am fost foarte emoționat de sosirea băieților din diferite orașe ale Moldovei, precum și de sosirea berzei, și de faptul că barza a fost cu noi de la început până în ultimul minut al meciului. O văd ca pe un memento, un semn că Iurie nu numai că a fost, dar în mod invizibil rămâne cu noi mereu. Iurie Romaniuc a fost întotdeauna un exemplu pentru noi, toată lumea îl respecta și îl iubea pe Iury pentru faptul că era un om profund decent. Onestitatea, veridicitatea și corectitudinea sa în acțiuni și fapte, integritatea, inflexibilitatea și delicatețea se aplicau tuturor fără excepție, iar când era vorba de interesele echipei, el devenea solid ca o stâncă. Pentru capacitatea sa de a fi un prieten, de a sprijini în momentele dificile, pentru responsabilitatea sa și pentru excelentul său simț al umorului a fost foarte apreciat de toată lumea. Așa ne-am amintit de el. Așa l-am iubit, îl iubim și îl vom iubi și ne vom aminti mereu de el. Mulțumesc băieților din satul Glinoe pentru inițiativa și organizarea întâlnirii, datorită cărora eu, prietenii și colegii mei am avut o zi extraordinară de întâlnire cu fotbalul, unii cu alții și cu Iura, - a declarat Iurie Lambarschi, prieten și coleg al lui Romaniuc la echipa FC "Edineț".Iuri Lombarschi, un participant al meciului din rândul veteranilor de la FC Edineț. Fotografie din arhiva FC Edineț

Iurie în diferiți ani ai carierei sale de fotbalist. Colaj „SP"

Natalia Taișina