Ce va câștiga Moldova din aderarea României și Bulgariei la Schengen?

Aderarea parțială a României și Bulgariei la spațiul Schengen îi îngrijorează pe transportatori, deoarece timpii de așteptare la frontierele terestre ar putea crește, scrie Radio Europa Liberă.

La sfârșitul anului, România și Bulgaria au primit undă verde din partea UE pentru a se alătura spațiului Schengen fără controale la frontierele aeriene și maritime - o decizie pe care unii o numesc "Air Schengen". Începând cu 31 martie, cei care zboară de la București la Roma, de exemplu, nu vor mai fi nevoiți să treacă prin controlul pașapoartelor nici la Otopeni, nici la Fiumicino.

Dar la Nadlac, la granița României cu Ungaria (o țară care face parte din spațiul Schengen de mulți ani), controalele vor rămâne în vigoare până când România va intra în spațiul Schengen cu frontierele sale terestre. Această dată nu a fost încă stabilită, dar toată lumea speră că va fi anunțată în acest an.

În aeroporturi nu se va schimba nimic. O persoană care zboară de la Chișinău la București nu va vedea nicio schimbare semnificativă la sosire: va trece prin controlul pașapoartelor ca și până acum, deoarece acesta va fi punctul său de intrare în zona Schengen. Dar dacă un moldovean care călătorește, de exemplu, de la Iași sau București pentru a merge la Roma, va trebui să prezinte pașaportul doar ca mijloc de identificare, nu și pentru controlul de frontieră propriu-zis.

Companiile aeriene au acces la baza de date Schengen și pot, dacă este necesar, să detecteze "probleme" și să le raporteze autorităților.

Contrar "mitului Schengen", toată lumea, inclusiv cetățenii români, va trebui să prezinte un pașaport atunci când intră în spațiul fără frontiere.

Reglementările Schengen prevăd că un pașaport UE asigură un control "minim" la frontiera externă, iar cu un pașaport "extern", chiar și dintre cele care nu au nevoie de viză UE, trebuie să fii pregătit să răspunzi la întrebări despre scopul și durata vizitei.

Pentru cei care au doar un pașaport moldovenesc, ar putea exista o altă complicație care nu este direct legată de Schengen: este posibil ca la jumătatea anului 2025 să intre în vigoare obligația pentru călătorii din afara UE de a solicita online un permis de intrare electronic.

În timp ce România și Bulgaria se pregătesc să se alăture zonei Schengen, încă parțială, guvernele UE, precum Austria și Germania, confruntate cu creșterea numărului de migranți, fac presiuni pentru controale mai stricte la frontierele externe ale Uniunii celor 27 de state membre.

La Viena s-a vorbit despre trimiterea de ofițeri de poliție suplimentari ai UE (Frontex), precum și despre ridicarea unui gard de securitate special la frontiera Bulgariei cu Turcia, prin care trece ruta de migrație din Balcani dinspre Orientul Mijlociu.

Nimeni nu spune nimic concret despre frontierele mai liniștite, cum ar fi cea româno-moldovenească. Dar unii speculează că va fi mai dificil de trecut. Acest lucru este temut de transportatori, care se plâng deja de cozile lungi de camioane.

"Dacă vorbim despre frontiera dintre Moldova și România, e posibil ca să fie rândurile și mai anevoioase, din motiv că se va face un control mai riguros. Dar dacă vorbim de frontiera Ungariei cu România, acolo nu o să mai fie staționări lungi. În acea parte se pierdeau, de fapt, circa 10-12 ore. Exact aceeași situație e și cu Bulgaria, unde tot se va trece mai simplu frontiera. Deci, sub acest aspect, e benefic", a declarat Valeriu Tulbu, Președintele Uniunii Transportatorilor și Drumarilor din Republica Moldova.

Vorbind despre problemele actuale de la frontieră, Tulbu a mai spus că ar fi util ca Republica Moldova, România și UE să convină asupra unor măsuri de optimizare a traficului la frontieră, atât prin angajarea de personal suplimentar, cât și prin modernizarea infrastructurii.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a precizat că "pregătirea României pentru Schengen este și pregătirea Republicii Moldova".

"Pe segmentul nostru – se mai spune în declarație – o să asigurăm funcționalitatea programării electronice care va garanta fluiditate și eficiență la vamă.", se arată în comunicat.

De asemenea, ministerul a menționat că există deja cazuri de treceri reușite a frontierei Schengen, și anume la frontiera dintre Ucraina și Polonia, unde procesul este "rapid și sigur", dar se așteaptă ca vameșii moldoveni să aibă probabil nevoie personal de mai multe, în cazul unor "controale mai stricte".

Serviciul Vamal moldovean a declarat că aderă la "legislația în vigoare, indiferent de statutul țărilor vecine" și că se află "în dialog constant cu autoritățile de frontieră din Moldova și din țările vecine pentru a întreprinde acțiuni menite să eficientizeze circulația vehiculelor".

Nici Comisia Europeană, nici poliția Frontex care păzește frontierele externe ale UE nu pot prezice cum s-ar putea schimba situația la frontiera moldo-română odată ce frontiera Schengen va ajunge la Prut.

Documentele UE cu privire la extinderea zonei fără frontiere spun, însă, că aceasta va fi benefică și pentru țările vecine, care le va ajuta să facă față mai bine fenomenelor transfrontaliere negative care le afectează direct și pe ele - traficul de persoane, drogurile, furtul de mașini și terorismul.

De exemplu, în ianuarie 2023, Frontex a lansat o operațiune comună cu Republica Moldova, furnizând 50 de ofițeri de poliție pentru a ajuta această țară „să combată criminalitatea transfrontalieră".

Spațiul Schengen "terestru" a fost extins ultima dată la 1 ianuarie 2023, când a aderat Croația.

Pentru a pregăti acest moment, Croația a asigurat Bosnia vecină, o țară din afara UE cu mulți etnici croați, unii cu pașapoarte croate, că nu va ridica o "fortăreață" odată ce va intra în Schengen.

În același timp, Croația a dat asigurări că se pregătise atât de bine pentru Schengen, aplicând controale la standardele sale de atât de mult timp, încât este puțin probabil să se perceapă o schimbare după aderare - ba chiar, lucrurile se vor îmbunătăți pe măsură ce se vor face modernizări.

De atunci, nu au mai fost raportate cozi mai lungi decât cele din "zona pre-Schengen" pe lunga frontieră croato-bosniacă. Granița este periodic în atenția presei dintr-un alt motiv: migranții care trec uneori prin regiunea muntoasă slab populată în număr mare în drumul lor spre Europa de Vest, dar aceasta este o problemă cu care Moldova și România nu se confruntă într-o asemenea măsură.

Chiar înainte de a ști ce anume se va schimba la granița moldo-română atunci când aceasta va deveni Schengen, este clar că are o problemă la care transportatorii, în special, nu au încetat să acorde atenție.

Pe partea română, în special, există întârzieri mari. Potrivit transportatorilor moldoveni, românii spun că nu au suficientă forță de muncă. Pe baza acestei experiențe nefericite, se poate prezice că după înăsprirea controalelor, datorită Schengen, timpii de așteptare vor crește.

Serghei Stașevschi