02.09.2016 - 18:55
1
2651
  • Снимки Памяти

Король Румынии в Бельцах. Новые фотографии

«СП» не раз писала о знаменательном визите в Бельцы короля Румынии Кароля II и наследного принца Михая 2 июня 1935 года. На просторах Интернета появились новые фотографии, связанные с этим событием.

Опубликованы снимки на странице «Romania, arhive istorice» в социальной сети «Фейсбук».

Среди массы уже знакомых фотографий мы обнаружили кадр, который нам ещё не встречался. На нём видно, что король Кароль II в сопровождении Великого воеводы Алба-Юлии Михая, премьер-министра Румынии Георге Тэтереску, епископа Хотинского Виссариона Пую и свиты посещает некое кладбище. Что это за место?


Король, его сын и свита у входа на мемориал I Мировой войны.

Речь идёт о мемориале павших участников I Мировой войны, и именно в этот день, 2 июня 1935 года, состоялось его торжественное открытие. На фото видны могилы воинов, за кадром остался большой памятник в форме стелы, установленный в честь солдат и офицеров.

Напомним, этот мемориал был расположен в районе железнодорожного моста по нынешней ул. Дечебала, а точнее, в переулке Дечебала. До наших дней комплекс не сохранился, на его месте теперь частные дома. Останки солдат не были перезахоронены, и на них натыкались при проведении земляных работ.

Заметим, что 2 июня 1935 года у короля Румынии в Бельцах была насыщенная программа. Кроме открытия мемориала, Кароль II побывал на освящении нового кафедрального собора Свв. Константина и Елены, принял военный парад, присутствовал при закладке фундамента нового здания женского лицея, посетил военный гарнизон и епархиальную резиденцию, где наградил епископа Виссариона орденом Румынской короны.

Сохранилась целая серия фотографий с церемонии освящения собора. Одна из них запечатлела королевских персон во время крестного хода вокруг храма.

archiwum_2_3.jpgВо время церемонии освящения собора Свв. Константина и Елены.

Также среди фотографий, сделанных во время визита короля, на странице «Romania, arhive istorice» мы обнаружили снимок кавалерийского эскадрона.


Кавалеристы, которые, предположительно, встречали короля.
 

В документах упоминается, что королевскую свиту в Бельцах сопровождали два эскадрона рошиоров (кавалеристов). Так что, по всей видимости, именно эти кавалеристы участвовали во встрече монарха и в параде, который он принял после освящения собора. Здание на заднем фоне — это, возможно, старый Дом офицеров.

Руслан Михалевский

Материал опубликован в № 33 (1137) «СП» от 24.08.2016.

Подробнее о событиях 2 июня 1935 года с участием королевской семьи Румынии читайте по этой ссылке.

О мемориале I Мировой войны в Бельцах читайте здесь.

Другие фотографии со страницы «Romania, arhive istorice»


Епископ Виссарион Пую и попечители собора встречают короля. 
 

Собор Свв. Константина и Елены вскоре после завершения строительства.

Собор в период строительства.

Казарма 14-го артиллерийского (гаубичного) полка в Бельцах, 30-е годы. 

Поддержите “СП” на Patreon
Следите за нашими новостями там, где вам удобно:

 

Поделиться в соцсетях: 

Советуем Почитать: 

Суждениями Поделись

Правила обсуждения
Аватар пользователя Григорий
Григорий
сб, 09/03/2016 - 19:53

наверное единственный визит Короля Михая в Бельцы.
В прошлом году приезжал Принц Раду с визитом.
и кстати, поезд на котором приехал Король Карол II и Михай, до сих пор в строю "Trenul regal".

"...Duminică 2 iunie la ora 10 în staţia Pământeni din Bălţi soseşte trenul regal cu M. S. Regele Carol al II-lea îmbrăcat în alb cu uniforma trupei de gardă cu coif strălucitor, având o înfăţişare împărătească. Marele Voievod Mihai, moştenitorul tronului, era îmbrăcat în uniforma elevilor de la şcoala militară de aviaţie fiind urmaţi de generalul Ilasievici, Mareşalul Palatului. Pe peronul gării au fost întâmpinaţi pe lângă cei menţionaţi din guvern de către: P.S. episcop Visarion însoţit de protoiereul Silvestru Vatrici; generalul Toma Dumitrescu, comandatul corpului IV de armată; generalul Gheorghiu, comandantul diviziei a 14 Bălţi; Emil Cateli, prefectul judeţului Bălţi; P. Vrabie, primarul municipiului Bălţi; C. Satmary preşedintele tribunalului Bălţi; Gr. Mihuţă, prim procuror la Bălţi. Conform tradiţiei înalţii oaspeţi au fost primiţi de către primar cu pâine şi sare în acordurile muzicii militare care a intonat imnul regal.

Curtea catedralei a fost îngrijit ornată cu steaguri tricolore prinse de grilajul din fier forjat, iar în pridvorul dinaintea catedralei erau amplasate steagul românesc, cel grecesc şi cel polonez, ţări care au delegat ierarhi să săvârşească slujba sfinţirii catedralei din Bălţi.

De la poarta de intrare în curtea catedralei şi până la baptisteriul din faţa catedralei se aflau îmbrăcaţi în veşminte albe un număr de peste 100 de preoţi. În tribuna ridicată pe latura curţii dinspre strada principală au fost amplasate doamnele, îmbrăcate în costume naţionale şi haine de sărbătoare.

Cortegiul regal se apropie de catedrală şi Regele Carol al II-lea este întâmpinat de episcopul Visarion înconjurat de epitropii bisericii; Eufimie Popovici (fost prefect şi senator), generalul Berg din armata rusă, I. Bjola învăţător pensionar, părintele consilier D.Iavorschi şi protopopul oraşului Bălţi, S. Vatrici. După ce Regele sărută Evanghelia şi Crucea, epitropii oferă Majestăţii Sale tradiţionala pâine şi sare. Fanfara militară intonează Imnul Regal, iar odată cu ea cântă întreg poporul acompaniat de sunetele clopotelor, care produc o puternică armonie îngerească.

Sfânta slujbă este binecuvântată de I.P.S. Mitropolit Maximos al Halkidonului trimisul Patriarhiei de Constantinopol. Corul celor peste 100 de preoţi cântă „Hristos a înviat”, după care este înconjurată biserica în frunte cu un călugăr care bate toaca de lemn, urmat de steagurile bisericeşti; corul clerului; înalţii ierarhi, M.S.Regele cu Marele Voievod Mihai, urmaţi de demnitarii statului. În clipa când se rosteşte rugăciunea intrării: „Stăpâne Doamne Dumnezeul nostru.…” M.S. Regele şi Marele Voievod Mihai, îngenunchează odată cu înalţii ierarhi slujitori, ceea ce creează o profundă impresie în mijlocul asistenţei. Rugăciunea a fost rostită de preasfinţitul episcop Cozma al Dunării de Jos, care ridică sfintele moaşte şi se îndreaptă spre intrarea în catedrală care avea uşile închise, unde rosteşte îndemnul „Ridicaţi boieri porţile voastre ca să intre împăratul slavei”, iar din catedrală i se răspunde „Cine este împăratul măririlor?”. Majestatea Sa Regele taie cordonul tricolor şi deschizându-se porţile impresionantei catedrale, pătrunde în incinta frumos luminată. Condus de Preasfinţitul Episcop Visarion, M.S.Regele s-a îmbrăcat în altar în cămaşa albă de ritual, iar Marele Voievod intr-o cămaşă de culoarea mov amândouă cu încingători de aur.

După terminarea slujbei de sfinţire, Preasfinţitul Episcop Visarion a oferit în dar M.S. Regelui o frumoasă icoană lucrată în aur după care a rostit o cuvântare. (4)

Actul de întemeiere consemnează următorul text:

„ Scris şi semnat întru aducerea aminte a sfinţirii bisericii catedralei din oraşul Bălţi, cu hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, începută a se zidi la 1924 în vremea domniei Regelui Ferdinand I şi terminată în vremea domniei Regelui Carol II-lea al României, din râvna şi cu truda episcopului Visarion, săvârşindu-se sfinţirea ei în ziua de 2 iunie, anul 1935, întru slava Dumnezeului nostru în veci. Amin”.

Din curtea catedralei M.S.Regele şi prinţul moştenitor au salutat din tribună defilarea trupelor din garnizoana Bălţi.

Programul oficial prevedea şi punerea pietrei fundamentale la capela liceului de fete „Dpmniţa Elena”. Alteţa Sa Regală a preferat să se deplaseze pe jos pana la acest obiectiv pentru a vedea mai de aproape mulţimea care îl ovaţiona. La liceul de fete Regele a fost întâmpinat de episcopul Visarion care după o cuvântare a invitat pe înalţii oaspeţi să semneze şi să zidească pergamentul în temelia capelei.

A urmat dezvelirea unui monument în cimitirul eroilor din Bălţi închinat celor care s-au jertfit pentru întregirea neamului.

La reşedinţa episcopală M.S.Regele Carol al II-lea l-a decorat pe Preasfinţitul Episcop Visarion cu cordonul de „Mare Cruce” al ordinului Coroanei României pentru munca depusă în această latură de ţară pe tărâmul bisericesc şi naţional. Cu această ocazie Preasfinţitul Episcop Visarion a rostit o cuvântare de mulţumire. (5)

Răspunsul M.S. Regelui a fost deosebit de sincer nelipsind aprecierile referitoare la activitatea de excepţie a episcopului Visarion. „ …..Cred că nu aşi fi putut începe această vizită în Basarabia printr-o faptă mai frumoasă decât aceea a târnosirii primei biserici episcopale a României Unite pe aceste plaiuri veşnic româneşti. Nu cred că ar fi ceva mai frumos, căci aici acest popor moldovenesc a priceput adâncul rost al afirmării credinţei şi deci al naţionalităţii româneşti, în aceste locuri revenite către Patrie şi care vor rămâne prin întărirea credinţei veşnic ale neamului nostru……

Pot spune că eşti acela care ai priceput cuvintele care le-am spus întotdeauna că biserica noastră nu trebuie să fie o biserică moartă ci trebuie să fie una vie. Daţi-mi voie să spun că tocmai din cauza greutăţilor acestora ai putut să dai o probă în faţa întregii creştinătăţi şi a Bisericii ortodoxe că aici există o adevărată biserică şi că această biserică este biserica credinţei şi nu o biserică izvorâtă dintr-un buget al Statului. Azi sărbătorim această înălţare şi această punere definitivă a Crucii românismului pe plaiurile Basarabiei, daţi-mi voie să ridic paharul meu pentru ca toată lumea să urmeze pilda de aici. Biserica să fie vie, biserica să trăiască prin credinţă şi prin meritele ierarhilor săi”.

După semnarea în „Cartea de aur” a episcopiei la ora patru şi jumătate M.S.Regele şi Marele Voievod Mihai au plecat să viziteze cazărmile militare ale regimentului 6 Vânători, în care Suveranul a fost ofiţer cu gradul de locotenent, pe când această unitate era de gardă la castelul Peleş din Sinaia.

Slujbele arhiereşti în noua catedrală au continuat zi de zi timp de 40 de zile. În data de 3 iunie la reşedinţa episcopală s-a oficiat o masă oficială, la care au fost invitaţi ierarhi din străinătate şi din ţară. Prea Sfinţitul episcop Cozma al Dunării de Jos luând cuvântul a prezentat motivele pentru care I.P.S. Patriarhul Miron Cristea al României nu a putut participa. În această perioadă la Bucureşti se desfăşurau conferinţele cu reprezentanţii bisericilor anglicane.

Prelaţii greci însoţiţi de arhimandriţii Melchisedec Dimitriu şi Daniel Ciubotaru au vizitat în continuare oraşul Iaşi cu monumentele şi instituţiile bisericeşti, apoi împreună cu I.P.S. Mitropolit Nicodem au mers să viziteze mănăstirea Neamţ, leagănul monahismului românesc şi mănăstirile Văratic şi Agapia.

Presa, atât cea din ţară cât şi cea din străinătate a relatat cu viu interes târnosirea catedralei episcopale din Bălţi...." (http://www.romaniaregala.ro/jurnal/catedrala-din-ora%C8%99ul-bal%C8%9Bi/)

Оставить комментарий

Аватар пользователя гость
Загрузка...
Load next