- Săptămânal Panoramic
Moldova a semnat Declarația comună privind susținerea Ucrainei în procedura de la Curtea Internațională de Justiție
Țările care au semnat Declarația comună de sprijin pentru Ucraina în instanța internațională au cerut Rusiei să înceteze ostilitățile din Ucraina. Foto simbol
Moldova, Statele Unite, țările UE, Marea Britanie și țările asiatice au semnat o Declarație comună de sprijinire a Ucrainei în cadrul procedurii sale la Curtea Internațională de Justiție și au cerut Rusiei să înceteze ostilitățile din Ucraina. Textul cu lista țărilor care au semnat declarația a fost distribuit miercuri la Bruxelles de către Serviciul Diplomatic Extern al UE.
,,Ne reiterăm sprijinul pentru cererea Ucrainei de inițiere a unei proceduri împotriva Federației Ruse în fața Curții Internaționale de Justiție în temeiul Convenției din 1948 privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid, care (cererea) urmărește să stabilească că Rusia nu are nicio bază legală pentru acțiuni militare în Ucraina,(începută) pe baza unor acuzații nefondate de genocid. Reiterăm importanța acestor proceduri și îndemnăm, din nou, Rusia să-și suspende imediat operațiunile militare din Ucraina, așa cum a ordonat Curtea în Ordinul său privind măsurile provizorii din 16 martie 2022", se precizează în declarație.
În document subliniază că „Curtea a afirmat în repetate rânduri că hotărârile sale privind măsurile provizorii sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru părțile implicate”.
,,Prin urmare, nerespectarea Ordinului Curții din 16 martie 2022 constituie o încălcare suplimentară, de către Rusia, a obligațiilor sale internaționale".
Totodată, țările care au semnat, au luat act de declarația publică din 1 iulie 2022 , potrivit căreia Ucraina a anunțat că și-a depus Memorandumul către Curtea Internațională.
,,Salutăm încă o dată eforturile Ucrainei de a se asigura că dreptul internațional este respectat și că Curtea își poate îndeplini funcția fundamentală de promovare a soluționării pașnice a diferendelor", se mai arată în textul declarației.
Țările au mai menționat, că Convenția de genocid întruchipează ,,angajamentul solemn de a preveni crima de genocid și de a cere socoteala celor responsabili".
,,După cum însăși Curtea Internațională de Justiție a afirmat în avizul său consultativ din 28 mai 1951 cu privire la rectificările la Convenția pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid, obiectivul Convenției „pe de o parte este acela de a proteja însăși existența anumitor grupuri umane și pe de altă parte să confirme și să susțină cele mai elementare principii ale moralității. Este în interesul tuturor statelor părți la Convenția de genocid și, mai larg, al comunității internaționale în ansamblu, ca Convenția să nu fie utilizată în mod abuziv sau abuzat. De aceea, semnatarii prezentei declarații care sunt părți la Convenția de genocid intenționează să intervină în aceste proceduri", este menționat în textul declarației.
Ei consideră, de asemenea, că „având în vedere problemele grave ridicate în acest caz și având în vedere consecințele de anvergură ale hotărârii pe care o va pronunța Curtea, este important ca statele părți la prezenta convenție să poată împărtăși Curții Internaționale de Justiție interpretarea unora dintre prevederile sale esențiale.”
,,În încheiere, reiterăm că Rusia trebuie trasă la răspundere pentru acțiunile sale. În acest sens, considerăm că încălcările dreptului internațional de către Rusia implică responsabilitatea sa internațională și că pierderile și prejudiciile suferite de Ucraina ca urmare a încălcărilor dreptului internațional de către Rusia necesită repararea integrală și urgentă de către Rusia, în conformitate cu legea statului. Facem din nou apel la comunitatea internațională să exploreze toate opțiunile pentru a sprijini Ucraina în procedurile sale în fața CIJ", spun țările care au semnat.
Printre semnatarii acestei declarații, cu excepția Moldovei, sunt: Albania, Andorra, Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Japonia , Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Insulele Marshall, Monaco, Muntenegru, Țările de Jos, Noua Zeelandă, Macedonia de Nord, Norvegia, Palau, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Marea Britanie, SUA și UE .
Ucraina crede că va fi nevoie de cel puțin 750 de miliarde de dolari pentru a reconstrui țara după ostilități.
Curtea Internațională de Justiție este principalul organ judiciar al Națiunilor Unite. Este situat în Palatul Păcii din Haga (Olanda). Curtea și-a preluat funcțiile în 1946, înlocuind Curtea Permanentă de Justiție Internațională, care funcționa în Palatul Păcii din 1922.
