La 1 iunie marcăm Ziua Internațională a Protecției Copilului și această zi deschide reflecții despre situația copiilor în Republica Moldova. Biroul Național de Statistică (BNS) din Republica Moldova a prezentat date care reflectă o situație demografică îngrijorătoare.

Conform BNS, numărul copiilor de 0-17 ani a scăzut semnificativ în ultimii ani. La 1 ianuarie 2024, în Republica Moldova erau 508.700 copii, reprezentând 21,0% din populația totală cu reședință obișnuită. Comparativ, în anul 2020, numărul copiilor era de 572.100.

Scăderea natalității

Datele BNS arată că numărul copiilor născuți-vii în 2023 a fost de 24.000, cu 11,0% mai puțini față de anul precedent. Această scădere accentuează problemele demografice ale țării, evidențiind necesitatea unor măsuri urgente pentru sprijinirea familiilor și încurajarea natalității.

Scăderea natalității în Republica Moldova este influențată de mai mulți factori complexi, economici, sociali și culturali. Iată câțiva dintre acești factori principali:

• Mulți moldoveni, în special tinerii, au emigrat în căutarea unor condiții de viață mai bune și a oportunităților de muncă. Aceasta a dus la o reducere a numărului de femei aflate la vârsta fertilă rămase în țară.
• Instabilitatea economică și salariile relativ scăzute îi determină pe mulți să amâne sau să renunțe la planurile de a avea copii. Costurile asociate creșterii și educării unui copil sunt percepute ca fiind mari în comparație cu veniturile medii.
• Mulți tineri pun acum accent pe carieră, educație și realizări personale înainte de a întemeia o familie. De asemenea, stilul de viață modern și accesul la informație și contracepție au contribuit la reducerea natalității.
• Normele și valorile culturale privind familia și rolul femeii în societate s-au schimbat. Există o tendință spre familii mai mici, influențată și de urbanizare și schimbările în stilul de viață.
• Instabilitatea politică poate crea un mediu de nesiguranță care descurajează planificarea familială pe termen lung.

Domeniul educației pentru copii

În 2023, Republica Moldova a avut 1.479 de instituții de educație timpurie, inclusiv 774 creșe-grădinițe, 597 grădinițe, 90 școli-grădinițe, 16 centre comunitare și 2 creșe. Majoritatea acestor instituții (99,1%) aparțin sectorului public, doar 14 fiind private. Din totalul instituțiilor de educație timpurie, 76,3% sunt situate în mediul rural.

La sfârșitul anului 2023, numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie a fost de 129.600, în scădere cu 2,8% față de anul precedent. În anul de studii 2023/24, învățământul primar și secundar general s-a desfășurat în 1.201 instituții, dintre care 87 școli primare, 761 gimnazii, 344 licee și 7 școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. Sectorul public domină, reprezentând 98,1% din totalul instituțiilor, iar 74,0% sunt situate în mediul rural.

Activități extrașcolare

În 2023, 119 școli de muzică, de arte și școli de arte plastice pentru copii au fost active, având 23.600 de elevi. De asemenea, 52 de centre de creație pentru copii, 8 centre de creație tehnică, 2 centre ale tinerilor naturaliști și 2 centre ale tinerilor turiști au oferit diverse activități educaționale și recreative, implicând mii de copii.

Asistența socială și situația copiilor în risc

La 1 ianuarie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a raportat 31.300 de beneficiari de indemnizație unică la nașterea copilului, cu 11,8% mai puțini față de 1 ianuarie 2020. Mărimea medie a indemnizației a fost de 10.932 lei. Copiii din mediul rural rămân cei mai vulnerabili, 72,9% din cei aflați în situații de risc provenind din aceste zone.

Conform datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, la sfârșitul anului 2023, aproximativ 11.600 de copii erau în situații de risc, dintre care 52,6% erau băieți. Distribuția pe vârste arată că 23,4% aveau 3-6 ani, 53,4% aveau 7-15 ani, 12,5% aveau 16-17 ani și 10,6% aveau 0-2 ani. Printre aceștia, 338 erau copii cu dizabilități.

Sărăcia copiilor a crescut în 2023 comparativ cu anul anterior. Rata sărăciei absolute (indicatorul ODD 1.2.1) pentru întreaga populație a fost de 31,6% în 2023, cu 0,5 puncte procentuale mai mare decât în 2022. În cazul copiilor, proporția celor afectați de sărăcie a fost de 30,2%, marcând o creștere de 1,8 puncte procentuale față de anul precedent.

Situația copiilor variază semnificativ în funcție de mediul în care locuiesc. Copiii din mediul rural sunt mult mai vulnerabili la sărăcie comparativ cu cei din mediul urban. În 2023, rata sărăciei absolute în rândul copiilor din mediul rural a fost de 44,6%, în timp ce pentru copiii din mediul urban a fost de 14,4%. Rata sărăciei în mediul urban a crescut cu 0,5 puncte procentuale față de anul anterior, în timp ce în mediul rural creșterea a fost de 4,1 puncte procentuale.

Minimul de existență pentru copii

În Republica Moldova, minimumul de existență pentru un copil este un indicator care variază în funcție de vârstă și de mediul de reședință (urban sau rural). Minimumul de existență reprezintă suma necesară pentru a acoperi nevoile de bază ale unui copil, inclusiv alimentația, îmbrăcămintea, încălțămintea, educația și alte necesități esențiale.

Conform celor mai recente date disponibile de la Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, în trimestrul IV al anului 2023, minimumul de existență pentru copii era calculat astfel:

• Pentru copiii cu vârsta de până la 1 an:

  • Urban: 2.000 lei
  • Rural: 1.800 lei

• Pentru copiii cu vârsta de la 1 la 6 ani:

  • Urban: 2.200 lei
  • Rural: 2.000 lei

• Pentru copiii cu vârsta de la 7 la 17 ani:

  • Urban: 2.400 lei
  • Rural: 2.200 lei

Aceste sume sunt orientative și pot varia în funcție de modificările economice și sociale. Ele sunt folosite pentru a evalua nivelul de trai al familiilor și pentru a stabili politici sociale adecvate.

Datele prezentate de BNS și Ministerul Muncii și Protecției Sociale subliniază necesitatea unor politici publice eficiente pentru protecția și educația copiilor, în special pentru cei din mediul rural și cei aflați în situații de risc. Pe măsură ce Republica Moldova celebrează Ziua Internațională pentru Protecția Copilului, aceste cifre îndeamnă la acțiuni concertate pentru asigurarea unui viitor mai bun pentru toți copiii din țară.

Maia Bălan